m-ai uitat închisă
între țărmurile trupului tău
mi-arunc sosia de lumină în prăselele
cerului
dublura mea nisipoasă rămâne
gânduri incandescente
o țin prizonieră
n-ai înțeles să nu mai cauți raiul
în semințele mărului
noaptea magnifică a ascuns constelații
printre
artere ce văluresc tot mai puțin a tine
marginile crăpate ale lumii își
zornăie arginții
licitează din barba timpului
o iubire sleită
mâna mea de stele nu te mai găsește
pescăruşii trec prin gaura acului văzduhul
sterilizat
dintre sărutările noastre
jăratec înghețat
în vatra dorinței ai pierdut busola
zborului
ecouri ce n-au fost risipește
seif gol
n-am să ţip dintre țărmurile tale
mic dejun între sinapse n-am să-ți fiu
dragostea trage cu fulgere-n mine
o ultimă înțelegere sprijină podurile privirii
strălucirea din inimă nu se păstrează
în temniță
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu