*lui Nicolae Sărătean*
gânduri calde
pulsații coapte ca mirodenii în pâinea de
împărtășanie a zilei
înspre miezul bucuriei vâslesc să m-ajung recifurile
tainei trimit ecouri sidefate
ancorele mi-au căzut dintre atrii
au vrut să asculte cum bate inima lui Dumnezeu
sorburile au cântat
până au topit tăcerea
în creuzetul cel sacru miracolul fierbe în adn-ul
luminii
bermudele n-au suficiente ventuze timpul să-l
soarbă dintr-o canistră de spațiu albastră
n-au putut
să zidească temniță împrejurul cascadelor de lavă din palmele mele
mi-am strâns șederile în pumn colindele ratate
dintre artere
le-am predat zidului după ce m-am spălat de ruguri
iubirile le-am înodat în izvoare
corăbioara lui noe încearcă s-aducă abisul la bord
condimentul cinei de mâine
doar un potop de iubire aștept
să-mi dezlege venele
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu