doream
ecuaţie
absurdă
prinsă
de-un grind de urzică
să
nu mai fiu cotropită sălbatic de cavalcadele
dorurilor
pestriţe
să
mă locuiesc tăcută şi cuminte
perimetru
exact
ordonat
după o matematică a cerurilor
în
insectarul creaţiei
prinsă
doream
să
nu mai doresc nici zbor
nici
o cădere să nu-mi rupă balansoarul
în
spectacolul vieţii
când
rătăcesc în labirinturi fluide
şi
nu mă găsesc
în
zadar
trag
clopote unei muriri impuse
dinafară
dorinţa
dăltuieşte trape
ca
o vidră de cer botezată în vocale lichide
cumpănă
de har să-mi liciteze
cunună
de fulgere
port
şi
rugăciune devin
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu