* Strigăt
în silabe friabile - lui Valentin Irimia *
nelegiuită
judecată în piatră
celui
ce altfel dansează în respirație n-am să cânt
doar
cu săgeți de iubire am să trag
găvanele
își etalează impudic nuditatea neagră
își
calcă pe coaste cu ger
în
sudul inimii soare
arde
clorofila măsurată în eprubete
solzii
licitează bănuț găurit și-o vedere amorfă
în
chingă strunește pe cel dinlăuntru
imperiul
propriu să nu conducă
rădăcină
în subpământ
din
sămânță celestă decopertez
scap
din geană ochiul furtunii
eliberez
din pintenii zilei caii de iarbă
și
cavalcade de fluturi cotropesc inima făr de culoare
a
nimicului
taina
platoșa
de lut poate să risipească
veșnicia
păgână
prin
inima dragonului filtrez sângele
înainte
de îmbrățișare
ploaie
străjuită de cățeii pământului
să
fiu
din
silabe de veșnicii țip amarnic:
nu-i
drept ca piatră
în
iubire să m-arunci fără armură ș-apoi
să
mă uiți
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu