ca să mă gust puţin
din lama sângerie pe care-mi tropoteşte ziua
cad lacrimi de lumină
văpaia purităţii din arteră îndrăgosteşte
răscoliri de sâmburi aurii
în pântec
când smerită deschid meniul ce-mi este destinat
şi răstignirile îşi iau tain din mine
un fluture în vrajă mă închide
cu sorbituri de înger clipa efemeră mă înghite
apoi răscrucea se desface-n arabescuri
şi povestea tainei se rescrie
un prunc în mine ţipă:
unde-i minunea ce mi se cuvine?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu