PRIN RISIPIRE ADUN TIMPUL

 * Resetare *

chiar dacă ai chef de-o plimbare zăludă

prin sânii mei
resetează întâi efemeridele

să nu te-nece polenul resorbindu-ți griul din oase
apasă butonul roşu

învârte bine gândul în matcă

vinețiu zvâcnit

copite rebele zdrumică drumuri cândva violete

în zăbală de simțuri
cicadele dansează pe ritmul morţii

genunchi smerit înfășoară troițe sub memorii curate

dă afară dansatoarele din buric

mustirile din palma lacomă își iau concediu de studiu

pe termen nelimitat
pulsiuni de soare marmorat întoarce pe dos
membrana păcatului
şarpele reclădeşte raiul oprește-te

lasă-mi virgine moleculele să râdă vieți fără gratii

nu le da pe gât la orgii în care doar abisul

scrie procesul verbal 

frângerea amintirii în moliciunea șoldului

interstiții în aripă de înger foamea de-a locui întreg

ochi orb decojește pace din așteptări

atingerea se refuză spăimoasă sub ghețuri  

priviri expulzate găsesc alt centru de greutate

galaxiei din mine

litere obeze de timp scriu de zor legende în sânge 
cu toată ispita nu împleti doar răsuflări de grindă a lumii

când sfârâie-n călcâi dale aseptice de paradis
dor urzicat din programul galactic

mărul se deschide în mine spre gura Evei
multiplicat

păcălesc viaţa cu încă o moarte bogată

ce-ți pasă dacă inocent

sub pragul casei îngurgitez spaţiul din sâmburi?