ne-am
reîntâlnit pe respirația unei clipe când era să fim fericiți
doar
cioburi de vitraliu adună troițele din răscruci
surpate
de îndoială
pietruiesc
braţe din care bisericile suspină străvezii
au plecat
odată cu ultima îmbrăţişare
poteci
ilegale sapă gânduri pe margine de genune înveți să nu-mi mai fi
după
ce mi-a lipit amintirea de partea dinspre apus
a uşii
noastre un măr cu raiul putrezit în sâmbur
mi-ai
lăsat sub prag voluptăți aseptice
priviri
de adoraţie doar astru mort licitează nu-ți minți clipa stingheră
iluzia
cumpărată ieftin la mâna a doua (a treia ar fi a sfinţilor fugiţi din icoane)
nu mai
păcăleşte pe nimeni
sărutul
de acid sulfuric de la colţul străzii
înainte
de ghilotina care aşteaptă flămândă sfârşitul zilei
doar
singurătatea ta jupuită de umbră
mai
lasă dâră de ţipăt
construieşte
foişor de zâmbete un copil visător
și dă
drumul zmeului
noaptea
ți se-agaţă de spate ca o ancoră de lumină reciclată
și-ți
dă brânci în altă dimensiune
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu