Nu
citesc instrucțiunile
altă dimensiune lipesc
pe spatele fotografiei din care întind
brațe spre mine
clarul de lună poate să muşte parţial
din abis
sau din mine totuna unul se caută
pupila tremură timidități închid ochii
și sar pe spirele timpului
îmi lipsesc din contabilitate câteva
vieți scăpate printre degete oarbe
în autohipnoză vertebrele mele mi-au
așezat spațiul
halucinat număr de câte ori am vibrat
doar în respirația altora
vulturii mi-au întins măruntaiele pe
gardurile soarelui
jerta să-mi fie întreagă
am făcut prezența zilelor în care am
uitat să mă iubesc
când am deschis ochii mi-ai adus râzând
nota de plată de la electritate
numai camera altora am luminat-o
până am ars filamentele inimii
până derulez veșniciile de la început rămân
să dorm gol
între ferestrele clipei
vagon-lit e trecut pe linie moartă
pus la index între coapse somnul a
cangrenat lumina din cortex
doar irisul extrădat aşteaptă sentinţa
ca să se vadă
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu