OASPETE ÎN PISTIL DE EFEMER

oaspete în pistil de efemer

  

lasă-mi plecările curate nu rupe florile din mine

zeu sau pistil de geneză pot să miros efemerul dintre sinapse fără să-mi pese

în mine se coace o vară perfectă sunt plină de negru

întrebarea și-a rupt cămașa de gânduri

așteaptă în limbă de clopot o nuntă

virgin infinitul joacă la zaruri cadența comprimării în respirație

buchete de vieți îmi bucură ochiul tu aștepți în lagună

răsucesc curcubeie în fiecare îmbrățișare sărut de iuda pecetluiește în sacru

înălțarea alchimizează culoarea trădării

de nu mă știi în aceeași octavă din epiderma de visuri

nu rupe flori strivește violetul un zenit frac de aripi îți croiesc iubirile mele

candid te-ncalţi cu văzduhuri şi păşeşti pe trotuarele lumii

doar dinții mei vibrează a tine

când trag draperia nopții din piele

și nu mă găsesc