s-a trântit ușa
filmul își derulează
fotogramele înapoi
angoasa străină a
locuirii țâșnește
din buza tâmpă a
timpului
întinde pecingine
reptilă ce trage soarele în solzi
siguranța unde pe ce
vertebră a vântului
bântuie fantasmă
omenia
dincolo de ziduri
întuneric mortificarea
haită înlăuntru haită
afară miriapodice gheare
colții fiarei
decorează banalul clipelor
am uitat ce ne știam
morții și crucile lor în spate
degeaba organizează
cuminți
mitinguri revarșarde
sânge nevinovat pe
toate latitudinile maidanului
inundă cui ce-i pasă
se chircesc meridianele durerii
ajung dincolo de punct în comprimare
sub ruginiul țipătului mut
pulpa copilului franjuri inima care mai pâlpâie
încă
agățată de-o frunză
zadar impudic se exhibă măruntaie nimic
nu retușează filmul horror
din cetatea statuilor
scenariștii au pierdut demult identitatea
cuvintelor
fiara behăie de la
tribună
declarații ațoase de
iubire și pace
molecula de alb se
convertește în beznă
deși nimeni nu i-a
cerut acordul
roata lumii strivește
în spițe
diamantul care nu taie cerul ce nu se despică
în cruce vremuirea sălbatică obol mușcat de genune
scrijelește-n orbită
dacă nu cristalizează trăznet și fulger
pupila candorii inutilă umbră desface-n
atingeri
altitudinea arde
învierea nu doar cu o răstignire
se plătește
golgota câinilor ne
fierbe artera
noi sub ce mască
urlăm?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu